luni, 19 august 2013

Peştera Poarta lui Ionele - Parcul Natural Apuseni


Peştera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Cheilor Ordâncuşii, la o altitudine de 805 m şi 30 m faţă de nivelul văii, fiind cunoscută de localnici din cele mai vechi timpuri. Primele menţiuni scrise despre această cavitate au apărut în 1857 (J.Vass)
Ca localizare, peştera este amplasată la aproximativ 2,5 km distanţă de localitatea Gârda de Sus, Judeţul Alba.
 
Încă de la intrare veţi descoperi o grotă amenajată ca loc de picnic şi o construcţie din lemn, acoperită cu şindrilă.

Din acest punct mai sunt de urcat niste trepte frumos amenajate, până la intrarea propriu-zisă în peşteră.

  
Pe acest parcurs veţi întâlni  mici cascade într-un cadru natural frumos şi veţi trece peste un podeţ din lemn, aşa cum se vede şi în imaginile captate la faţa locului.

 Iată-ne ajunşi în faţa portalului înalt de 15 metri. De aici nu ne rămâne decât să luam biletul de intrare şi să fim conduşi în interiorul cavităţii de ghidul peşterii.



Galeria principală este străbătută de un râu subteran, cu un debit variabil, care uneori seacă în intregime, dar poate atinge şi viituri de peste 1 metru cub pe secundă.





În capătul peşterii se formează un lac temporar, al cărui nivel poate creşte în funcţie de regimul de precipitaţii. Diferenţa de culoare a pereţilor peşterii, indică până la ce nivel a urcat apa.

Etajul superior al peşterii este închis vizitatorilor şi cuprinde un sistem de galerii de mici dimensiuni, care adăpostesc o colonie importantă de lilieci. De fapt, am avut şi noi ocazia să privim de la distanţă micile vietăţi ce-şi au cuiburile în cele mai înalte puncte ale cavităţii. 
Peştera Poarta lui Ionele este încadrată în clasa C de protecţie, ca peşteră de interes local, fiind totodată situată în zona de conservare specială a Parcului Natural Apuseni.
La finalul traseului nu ne rămâne decât să mai aruncăm o privire asupra Cheilor Ordâncuşii, chei ce se înscriu între cele mai înguste  din România.


La 130 metri distanţă de această peşteră se află o altă cavitate şi anume, Peştera Gheţarul de sub Zgurăşti.

Foto: Romaniatourism.info, august 2013

marți, 13 august 2013

Peştera Gheţarul de la Scărişoara

O destinaţie turistică importantă a Parcului Natural Apuseni, este Peştera Gheţarul de la Scărişoara. Este prima peşteră declarată monument al naturii în România în anul 1938.


Una din variantele de acces către Peşteră e dinspre localitatea Arieşeni, către Gârda de Sus, unde se face stânga după indicatorul ce-l găsiţi fix la şosea. (DN 75)  Din acel punct mai sunt aproximativ 10 km de mers cu maşina, primii 3 km fiind neasfaltaţi (drum forestier), următorii 7 km, pe un drum în serpentine,  destul de îngust, dar asfaltat şi care te uimeşte prin frumuseţea peisajului.
Se ajunge in satul Gheţar unde obligatoriu se lasă maşina în parcare, pentru că de acolo, accesul către peşteră se poate face doar la pas, într-un urcuş de circa 10 minute, aşa cum arată şi indicatorul către obiectivul turistic.
Intrarea în peşteră se face doar împreună cu ghidul peşterii. 
Ceea ce impresioneaza e avenul de la intrare, aven ce poate fi observat în întreaga sa splendoare, de pe scările de acces către portalul peşterii.

Este partea cea mai frumoasă a traseului, să te afli în mijlocul avenului de 48 m adâncime şi 60 m în diametru şi să priveşti către Portalul Gheţarului de la Scărişoara.
Peştera se află la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Scărişoara.  Lungimea totală a peşterii este de 720 metri, ea având o adâncime de 105 m. La baza avenului se află poarta propriu-zisă a peşterii, ce permite accesul în Sala Mare.
Din Sala Mare se ajunge în Sala Bisericii, principala atracţie a peşterii.

Dar până acolo, în partea dreaptă a podeţului de acces către Sala Bisericii, mai întâlnim încă un bloc de gheaţă ce se poate vedea alăturat. 
  Sala Bisericii - Peştera Gheţarul de la Scărişoara
În marginile din stânga şi din dreapta ale Sălii Mari se deschid  intrările spre cele două rezervaţii: Rezervaţia Mare, respectiv Rezervaţia Mică. Părţile profunde ale Peşterii - Culoarul Coman şi Palatul Sânzienei sunt lipsite de gheaţă şi bogat concreţionate.

Prima hartă a peşterii a fost publicată de geograful Adolf Schmildl în anul 1863.
Primul studiu monografic a fost publicat în 1927 de către Emil Racoviţă, cercetătorul român ce a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj, în 1920. 

Imaginile au fost surprinse de Romaniatourism.info în luna august 2013.
Vă invităm să urmăriţi mai multe instantanee din peşteră, pe pagina noastră de  Facebook.

marți, 6 august 2013

Mănăstirea Crişan - loc de pelerinaj în Judeţul Hunedoara

Mănăstirea Crişan  se află în Comuna Ripiţa, (Judeţul Hunedoara) la aproximativ 7 km nord de Brad. Este o zonă deosebit de frumoasă, perfectă pentru a te rupe pentru câteva ore de cotidian.


Este o mănăstire de călugări, întemeiată în secolul al XVI-lea.

 Poarta de intrare la Mănăstirea Crişan

 Imagini care vorbesc despre frumuseţea locului:


Ansamblul monahal este construit pe diferenţe de nivel, ceea ce dă posibilitatea privitorului de a-şi forma o imagine de ansamblu a locului, privit de la înălţime.
Iată treptele ce ne conduc către un loc de rugăciune pentru credincioşi, în aer liber.


Cum se vede Mănastirea Crişan, de pe dealul din apropiere:


 Iar spre finalul călătoriei,  nu ne rămâne decât să mai aruncăm o privire asupra locului spre a vă arata şi vouă, o bucăţică din ceea ce a însemnat o oprire la Mănăstirea Crişan.